marți, 28 iunie 2011
sâmbătă, 25 iunie 2011
sâmbătă, 18 iunie 2011
Ricardo Bofill: Fabrica de ciment
"The factory is a magic place which strange atmosphere is difficult to be perceived by a profane eye. I like the life to be perfectly programmed here, ritualised, in total contrast with my turbulent nomad life."
Ricardo Bofill
Ricardo Bofill
Fosta fabrică a fost cumpărată de arhitect şi transformată în locuinţa sa personală şi birou. Mobilarea şi amenajarea au fost dinadins minimale, pentru a nu reduce din grandoarea gestului de transformare. Designul interior nu completeaza spatiul, ci este doar tolerat pentru funcţionalitate.
Maestrul zen: "Când aveam 20 de ani vedeam munţii ca munţi şi apele ca ape; la 30 de ani nu mai vedeam munţii ca munţi şi apele ca ape. La 40 de încercam zadarnic orice ca să văd din nou munţii ca munţi şi apele ca ape; m'am speriat. La 50 de ani am început să fac zen pentru că nimic altceva nu mă ajutase să văd munţii ca munţi şi apele ca ape; eram disperat. Acum, la 70 de ani, văd din nou munţii ca munţi şi apele ca ape şi sunt liniştit."
marți, 14 iunie 2011
FORMALISM
1.
Omul invata. Aceasta probabil este cea mai relevanta calitate a fiintei noastre. Am reusit sa ne adaptam conditiilor de viata, chiar mai mult, sa construim o civilizatie globala cu abilitatea noastra de a confectiona unelte. Dar omul invata din ceea ce vede, este discutabila capacitatea noastra de a gandi abstract in adevaratul sens al cuvantului, dar este de asemenea irelevanta pentru discutia in cauza. Progresele noastre se bazeaza pe observarea mediului si copiera acestuia. De la uneltele primitive cu care mimam anumite trasaturi fizice ale animalelor pana la reactiile noastre fata de "supranatural", totul se bazeaza pe imitatie. Lucru ce a devenit o trasatura inerenta a omului: evolutia pe parcursul a 40 000 de ani ne-a "programat" intr-un mod in care aparent irational ne atrag unele lucruri, iar altele ne sperie. Fobiile spre exemplu, nu sunt altceva decat rezultatul constructiei creierului uman: pe straturi. Mai intai creierul soparla care are grija doar de pornirile noastre primare, ne ajuta sa supravietuim, mai apoi s-a dezvoltat latura emotionala care ne indeamna spre a functiona in societate mult mai eficient, astfel putand sa ne organizam in societati mai mari, prin urmare superioare. Abia apoi ni s-a dezvoltat creierul rational, cu ajutorul caruia am cucerit lumea. Inca imitam si reinterpretam elemente ce ne trezeau trairi in trecut. Exsita teorii conform carora antropologia este dovada directa a existentei memoriei genetice. Experientele de viata ne schimba si ne ajuta sa ne adaptam, lucru pe care il transmitem si urmasilor nostri.
Formalismul e o urmare directa a imitarii lucrurilor pe care nu le intelegem. In lipsa substantei ne putem limita la forma, iar forma se transmite genetic si cultural. Ce facem cu respectiva forma este irelevant: uneori intelegem substanta si devine element activ si util in vietile noastre, iar alteori isi pierde utilitatea, ramanand o fosila evolutiva, bagaj inutil.
2.
Formalismul poate fi gasit intai in scrierile lui Platon, care spunea ca forma unui lucru include perceptia noastra asupra acelui lucru in modul ei limitat, deci forma unui lucru nu poate fi altfel decat inselatoare, pentru ca nu putem intelege nimic in sensul complet. Heralict spune: "Nu te poti scalda de doua ori în apele aceluiasi rau, pentru ca atat tu cat si raul va schimbati, deveniti altceva.", la fel este si cu imitatia, nimic nu poate fi copiat, doar imitat.
In 1890 Pictorul post impresionist Maurice Denis a scris intr-un articol (Definition of Neo-Traditionism) ca o pictura este doar o suprafata plana acoperita cu culori intr-o oarecare ordine, si opera in sine produce placere privitorului nu subiectul sau tematica acesteia.
Teoria acestuia asupra "formei" unei opere l-a determinat pe Clive Bell (1914) sa scrie in cartea lui intitulata "arta" ca e o deosebire semnificativa intre forma unui lucru si ceea ce numea el "forma relevanta". Pentru Bell reprezentarea unui lucru ca aparenta era net inferioara reprezentarii esentei aceluiasi lucru. Bell a promovat folosirea metodelor artistice pentru a reda "forma relevanta" in detrimentul aspectului exterior.
Celebrul pictor belgian René François Ghislain Magritte a reprezentat o pipa, sub care a scris: "ceci n'est pas une pipe.", pentru ca era doar un tablou. Ulterior artistul a spus: "Faimoasa pipa. Cate reprosuri mi-au fost aruncate datorita ei! Si totusi, ai putea sa o umpli cu tutun? Nu, e doar o reprezentare, nu-i asa? Prin urmare daca as fi scris pe imagine, as fi mintit! "
Problema a fost atinsa intr-un mod inedit si profund: cat de relevanta este diferenta intre aparenta si esenta? Foarte relevanta, iar aici lumea se divide in doua categorii, cei ce considera ca forma e mai importanta si restul.
In muzica, formalistii sunt diferentiati de expresionisti datorita faptului ca muzica celor dintai amintiti se bazeaza strict pe relatia dintre tonuri, si face apel la intelect; pe cand ceilalti mizeaza pe sentiment si traire.
In arhitectura formalismul isi spune cuvantul in toate perioadele, intr-o forma sau alta. Estetica in sine, ca si concept abstract face apel la formalism, iar ideea de obiect (arhitectural) sculptural exista si ea inca din cele mai vechi timpuri.
3.
Am stabilit deja ca formalismul este fundamental fiintei umane, dar se manifesta cu diferite intensitati.
Societatea moderna este orientata inspre formalism datorita influentelor media care ne asalteaza din toate partile, dezvoltarea advertisingului si, in general, a modului de viata. Substanta se dizolva si se divide pe zi ce trece si este inlocuita de forma. Putem sa o numim degradare sau adaptare, putem merge pana la evolutie si specializare. Traim intr-o lume a designului de produs; o lume a produsului de consum si a termenelor de garantie. Un scaun inceteaza sa mai fie un loc de stat si incepe a fie un decor cu functionalitate limitata. Arta pe care o consumam se transforma in lifestyle.
Acest concept estetic - lifestyle - este bazat pe ideea de formalism, gesturi ce pana acum au fost marunte capata acum o relvanta nejustificata. Am ajuns sa cautam forma unei vieti perfecte si sa o imitam. Iluzia devine mai puternica decat concretul.
Timpurile in care traim ne impun o adaptare cel putin ciudata: fiind constransi spatial si simtindu-ne oprimati de o multitudine de reguli nu am avut alta alegere decat sa evadam imaginativ. Cutiile in care traim ne indeamna spre decoruri complexe si coerente. Form over function creste ca abordare pe zi ce trece.
Inseamna acest lucru ca suntem superficiali? Irelevant. Este adaptare pura. Odata cu conditiile noi de viata, odata cu inevitabilele compromisuri am fost nevoiti sa ne restrangem intr-un mediu antropizat.
4.
Necesitatile noastre spatiale, de exempu, nu sunt altceva decat rezultatul evolutiei noastre si a adaptarii la mediu. Daca am fi trait intr-un alt mediu poate am fi avut o alta fizionomie si astfel am fi trait in alt tip de locuinte. La fel toate preferintele noastre actuale sunt urmarile directe ale evolutiei noastre, deci perceptia noastra estetica asupra lumii e conditionata de mediul exterior. Tot ceea ce ne place din punct de vedere estetic este rezultatul unei experiente care ne-a priit (de obicei in copilarie), si chiar daca nu putem face asocierea la nivel constient, o forma ca element abstract nu are cum sa ne atraga, fara sa ne trezeasca alte trairi secundare...sau macar curiozitatea.
Pentru creierul uman asa-numita "forma" este informatie codificata, este o trimitere. Spre exemplu parcurgerea unui traseu pe o pasarela de sticla ne produce o forma de anxietate si disconfort, evolutiv (pe calea cea grea) am invatat ca nu trebuie sa cadem de la inaltime. Imaginea prapastiei este "forma", iar measjul e perceput de creier inainte sa fie constientizat, si uneori fara sa fie constientizat deloc (se presupune ca traseul invocat este perfect sigur). Forma ne produce o stare estetica mai importanta decat mesajul (privelistea propriu-zisa, ideea ca pe acolo a trecut un rau); dar omul prin forma acceseaza o informatie si mai importanta (legata de supravietuire).
5.
Nimic nu este deci cu adevarat abstract. Totul este o constructie evolutiva, ceea ce inseamna ca ceea ce percepem noi ca "forma" nu este altceva decat informatie arhivata intr-un simbol. (Intr-un fel am putea spune ca nu exista altceva decat informatie, ADN, atomi, stringuri, 1 si 0, simboluri)
Cat de relevanta este diferenta intre aparenta si esenta? Foarte putin relevanta, deoarece aparenta este pentru "receptor" tot esenta, tot mesaj, doar ca altul. Unul mai adanc inradacinat in creier.
Putem identifica la orice obiect trei tipuri de informatie: substanta, forma, dar si o estimare instinctiva si clasificare a obiectului. Inainte de a ii intelege mesajul, iniante de a intelege ce e sau de a-i cuprinde forma cu adevarat, creierul uman trebuie sa isi dea seama daca este o amenintare sau nu, apoi daca este insufletit sau nu, organic sau nu, etc. Iar aceasta clasificare este cea mai importanta deoarece tine direct de supravietuirea noastra.
6.
Astfel afirmatia definitoare pentru formalism, anume: forma este mai importanta decat substanta este intotdeauna eronata, deoarece la un anumit nivel primul mesaj, supravietuirea, este cel mai important, dovada fiind ca a devenit un automatism.
Omul invata. Aceasta probabil este cea mai relevanta calitate a fiintei noastre. Am reusit sa ne adaptam conditiilor de viata, chiar mai mult, sa construim o civilizatie globala cu abilitatea noastra de a confectiona unelte. Dar omul invata din ceea ce vede, este discutabila capacitatea noastra de a gandi abstract in adevaratul sens al cuvantului, dar este de asemenea irelevanta pentru discutia in cauza. Progresele noastre se bazeaza pe observarea mediului si copiera acestuia. De la uneltele primitive cu care mimam anumite trasaturi fizice ale animalelor pana la reactiile noastre fata de "supranatural", totul se bazeaza pe imitatie. Lucru ce a devenit o trasatura inerenta a omului: evolutia pe parcursul a 40 000 de ani ne-a "programat" intr-un mod in care aparent irational ne atrag unele lucruri, iar altele ne sperie. Fobiile spre exemplu, nu sunt altceva decat rezultatul constructiei creierului uman: pe straturi. Mai intai creierul soparla care are grija doar de pornirile noastre primare, ne ajuta sa supravietuim, mai apoi s-a dezvoltat latura emotionala care ne indeamna spre a functiona in societate mult mai eficient, astfel putand sa ne organizam in societati mai mari, prin urmare superioare. Abia apoi ni s-a dezvoltat creierul rational, cu ajutorul caruia am cucerit lumea. Inca imitam si reinterpretam elemente ce ne trezeau trairi in trecut. Exsita teorii conform carora antropologia este dovada directa a existentei memoriei genetice. Experientele de viata ne schimba si ne ajuta sa ne adaptam, lucru pe care il transmitem si urmasilor nostri.
Formalismul e o urmare directa a imitarii lucrurilor pe care nu le intelegem. In lipsa substantei ne putem limita la forma, iar forma se transmite genetic si cultural. Ce facem cu respectiva forma este irelevant: uneori intelegem substanta si devine element activ si util in vietile noastre, iar alteori isi pierde utilitatea, ramanand o fosila evolutiva, bagaj inutil.
2.
Formalismul poate fi gasit intai in scrierile lui Platon, care spunea ca forma unui lucru include perceptia noastra asupra acelui lucru in modul ei limitat, deci forma unui lucru nu poate fi altfel decat inselatoare, pentru ca nu putem intelege nimic in sensul complet. Heralict spune: "Nu te poti scalda de doua ori în apele aceluiasi rau, pentru ca atat tu cat si raul va schimbati, deveniti altceva.", la fel este si cu imitatia, nimic nu poate fi copiat, doar imitat.
In 1890 Pictorul post impresionist Maurice Denis a scris intr-un articol (Definition of Neo-Traditionism) ca o pictura este doar o suprafata plana acoperita cu culori intr-o oarecare ordine, si opera in sine produce placere privitorului nu subiectul sau tematica acesteia.
Teoria acestuia asupra "formei" unei opere l-a determinat pe Clive Bell (1914) sa scrie in cartea lui intitulata "arta" ca e o deosebire semnificativa intre forma unui lucru si ceea ce numea el "forma relevanta". Pentru Bell reprezentarea unui lucru ca aparenta era net inferioara reprezentarii esentei aceluiasi lucru. Bell a promovat folosirea metodelor artistice pentru a reda "forma relevanta" in detrimentul aspectului exterior.
Celebrul pictor belgian René François Ghislain Magritte a reprezentat o pipa, sub care a scris: "ceci n'est pas une pipe.", pentru ca era doar un tablou. Ulterior artistul a spus: "Faimoasa pipa. Cate reprosuri mi-au fost aruncate datorita ei! Si totusi, ai putea sa o umpli cu tutun? Nu, e doar o reprezentare, nu-i asa? Prin urmare daca as fi scris pe imagine
Problema a fost atinsa intr-un mod inedit si profund: cat de relevanta este diferenta intre aparenta si esenta? Foarte relevanta, iar aici lumea se divide in doua categorii, cei ce considera ca forma e mai importanta si restul.
In muzica, formalistii sunt diferentiati de expresionisti datorita faptului ca muzica celor dintai amintiti se bazeaza strict pe relatia dintre tonuri, si face apel la intelect; pe cand ceilalti mizeaza pe sentiment si traire.
In arhitectura formalismul isi spune cuvantul in toate perioadele, intr-o forma sau alta. Estetica in sine, ca si concept abstract face apel la formalism, iar ideea de obiect (arhitectural) sculptural exista si ea inca din cele mai vechi timpuri.
3.
Am stabilit deja ca formalismul este fundamental fiintei umane, dar se manifesta cu diferite intensitati.
Societatea moderna este orientata inspre formalism datorita influentelor media care ne asalteaza din toate partile, dezvoltarea advertisingului si, in general, a modului de viata. Substanta se dizolva si se divide pe zi ce trece si este inlocuita de forma. Putem sa o numim degradare sau adaptare, putem merge pana la evolutie si specializare. Traim intr-o lume a designului de produs; o lume a produsului de consum si a termenelor de garantie. Un scaun inceteaza sa mai fie un loc de stat si incepe a fie un decor cu functionalitate limitata. Arta pe care o consumam se transforma in lifestyle.
Acest concept estetic - lifestyle - este bazat pe ideea de formalism, gesturi ce pana acum au fost marunte capata acum o relvanta nejustificata. Am ajuns sa cautam forma unei vieti perfecte si sa o imitam. Iluzia devine mai puternica decat concretul.
Timpurile in care traim ne impun o adaptare cel putin ciudata: fiind constransi spatial si simtindu-ne oprimati de o multitudine de reguli nu am avut alta alegere decat sa evadam imaginativ. Cutiile in care traim ne indeamna spre decoruri complexe si coerente. Form over function creste ca abordare pe zi ce trece.
Inseamna acest lucru ca suntem superficiali? Irelevant. Este adaptare pura. Odata cu conditiile noi de viata, odata cu inevitabilele compromisuri am fost nevoiti sa ne restrangem intr-un mediu antropizat.
4.
Necesitatile noastre spatiale, de exempu, nu sunt altceva decat rezultatul evolutiei noastre si a adaptarii la mediu. Daca am fi trait intr-un alt mediu poate am fi avut o alta fizionomie si astfel am fi trait in alt tip de locuinte. La fel toate preferintele noastre actuale sunt urmarile directe ale evolutiei noastre, deci perceptia noastra estetica asupra lumii e conditionata de mediul exterior. Tot ceea ce ne place din punct de vedere estetic este rezultatul unei experiente care ne-a priit (de obicei in copilarie), si chiar daca nu putem face asocierea la nivel constient, o forma ca element abstract nu are cum sa ne atraga, fara sa ne trezeasca alte trairi secundare...sau macar curiozitatea.
Pentru creierul uman asa-numita "forma" este informatie codificata, este o trimitere. Spre exemplu parcurgerea unui traseu pe o pasarela de sticla ne produce o forma de anxietate si disconfort, evolutiv (pe calea cea grea) am invatat ca nu trebuie sa cadem de la inaltime. Imaginea prapastiei este "forma", iar measjul e perceput de creier inainte sa fie constientizat, si uneori fara sa fie constientizat deloc (se presupune ca traseul invocat este perfect sigur). Forma ne produce o stare estetica mai importanta decat mesajul (privelistea propriu-zisa, ideea ca pe acolo a trecut un rau); dar omul prin forma acceseaza o informatie si mai importanta (legata de supravietuire).
5.
Nimic nu este deci cu adevarat abstract. Totul este o constructie evolutiva, ceea ce inseamna ca ceea ce percepem noi ca "forma" nu este altceva decat informatie arhivata intr-un simbol. (Intr-un fel am putea spune ca nu exista altceva decat informatie, ADN, atomi, stringuri, 1 si 0, simboluri)
Cat de relevanta este diferenta intre aparenta si esenta? Foarte putin relevanta, deoarece aparenta este pentru "receptor" tot esenta, tot mesaj, doar ca altul. Unul mai adanc inradacinat in creier.
Putem identifica la orice obiect trei tipuri de informatie: substanta, forma, dar si o estimare instinctiva si clasificare a obiectului. Inainte de a ii intelege mesajul, iniante de a intelege ce e sau de a-i cuprinde forma cu adevarat, creierul uman trebuie sa isi dea seama daca este o amenintare sau nu, apoi daca este insufletit sau nu, organic sau nu, etc. Iar aceasta clasificare este cea mai importanta deoarece tine direct de supravietuirea noastra.
6.
Astfel afirmatia definitoare pentru formalism, anume: forma este mai importanta decat substanta este intotdeauna eronata, deoarece la un anumit nivel primul mesaj, supravietuirea, este cel mai important, dovada fiind ca a devenit un automatism.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)