huxley about fromm

"How have individuals been affected by the technological advances of recent years? Here is the answer to this question given by philosopher-psychiatrist, Dr Erich Fromm: 'Our contemporary Western society, in spite of its material, intellectual and political progress, is increasingly less conducive to mental health, and tends to undermine the inner security, happiness, reason and the capacity for love in the individual; it tends to turn him into an automaton who pays for his human failure with increasing mental sickness, and with despair hidden under a frantic drive for work and so-called pleasure.' Our 'increasing mental sickness' may find expression in neurotic symptoms. These symptoms are conspicuous and extremely distressing. But 'let us beware', says Dr Fromm, 'of defining mental hygiene as the prevention of symptoms. Symptoms as such are not our enemy, but our friend; where there are symptoms there is conflict, and conflict always indicates that the forces of life which strive for integration and happiness are still fighting.' The really hopeless victims of mental ilness are to be found among those people that appear to be most normal.'Many of them are normal because they are so well adjusted to our mode of existence, because their human voice has been silenced so early in their lives, that they do not even struggle or suffer to develop symptoms as the neurotic does.' They are normal not in what may be called the absolute sense of the word; they are normal only in relation to a profoundly abnormal society. Their perfect adjustment to that abnormal society is a measure of their mental sickness. These millions of abnormally normal people, living without fuss in a society to which, if they were fully human beings, they ought not to be adjusted, still cherish 'the illusion of individuality', but in fact they have been to a great extent de-individualized. Their conformity is developing into something like uniformity. But 'uniformity and freedom are incompatible. Uniformity and mental health are incompatible too... Man is not made to be an automaton, and if he becomes one, the basis for mental health is destroyed.' " Brave New World Revisited by Aldous Huxley

re-touché

nu e neapărat ce postez în genere, dar băieții au făcut frumos ce au făcut.

Dacii, adevăruri tulburătoare

Aruncaţi o privire; ca formă, e absolut execrabil, naratorul e de o penibilitate crasă, muzica e tâmpită... mă rog, înţelegeţi ideea. Dar ideea principală pe care o susţine şi argumentele prezentate de indivizii ce apar sunt cel puţin intrigante, iar majoritatea au şi sens logic. Faceţi un efort!

Hotel Chevalier [2007]

Un scurt-metraj de 13 minute de Wes Anderson, cu Jason Schwartzman şi Natalie Portman, care mie-mi place de mor. E un soi de prolog, "part 1" cum îl numeşte autorul, la "The Darjeeling Limited", primul film de Wes Anderson pe care eu l-am văzut şi care rămâne, alături de "Hotel Chevalier", preferatul meu de la acest domn. (Îl pun şi aici pentru cei ce nu citesc toate comentariile)

Kobu tori 1929

Animaţie japoneză aproximativ contemporană cu Swing You Sinners! Şi cu "M" al lui Fritz Lang; şi cu "Metropolis"; şi cu marea criză economică. A, dar astea nu cred că contează. Enjoy!

Swing you sinners!

O animaţie foarte haioasă din 1930, cu muzică bună şi accente suprarealiste (aşa zic unii, profesionişti; eu nu mă bag!). Savuraţi!

Dmitri Shostakovich - Symphony no. 7

Eu m-am bucurat foarte mult de ea; mi se pare că are o temă foarte veselă (începând de pe la minutul 7-8) şi, în acelaşi timp, viguroasă, de marş îndrăzneţ şi plin de vână. Sper să vă placă şi vouă.

ştiu că v-a fost dor .....

"din seria" aşa ceva nu prea trebuie ratat şi datorită faptului că ştiu că nu aveţi cum să nu ştiţi de Wes Anderson, dacă nu aţi aflat încă, el lansează un film nou :D

http://www.imdb.com/title/tt1748122/

mie îmi pare foarte promiţător, având în vedere ce a făcut în trecut şi pot să zic cîăam aşteptări

Din înţelepciunea orientală

"Un adolescent japonez s-a dus la un maestru în arte marţiale, mare specialist în mânuirea sabiei, şi l-a întrebat cât timp i-ar trebui pentru a învăţa acest meşteşug.
 - Zece ani, i-a răspuns maestrul.
 - Zece ani! Dar e prea mult! Mult prea mult! N-o să am niciodată răbdare să aştept atâta!
 - Atunci, douăzeci de ani, i-a spus maestrul."

"Pe vremea când Buddha îşi răspândea învăţătura, în nordul Indiei, intelectuali şi liberi cugetători veneau în număr mare să-l asculte şi să-i pună învăţătura în practică.
Printre discipoli erau şi unii mai grei de cap, lipsiţi de ceea ce se cheamă inteligenţă speculativă, incapabili de efort intelectual, însă dornici să cunoască trezirea. Unul dintre aceştia, pe nume Suddhipanthaka, se plângea că nu pricepe nimic din învăţătura maestrului. Buddha l-a sfătuit să măture cu grijă pe jos şi să cureţe sandalele. Iar omul a ajuns, în felul acesta, la trezirea mult râvnită."

Din ciclul "porniri pe care le avem cu toţii"

"Când văd un om îmi vine să-i trag una peste bot. Aşa-i de plăcut să le dai oamenilor peste bot!
Stau în camera mea şi nu fac nimic.
Iată, a venit cineva să mă viziteze şi bate la uşa mea.
Eu spun: "Intră". El intră şi zice: "Bună ziua! Ce bine că v-am găsit acasă!" Iar eu - trosc! peste bot, iar apoi îl lovesc şi cu cizma între picioare. Musafirul meu cade pe spate din pricina durerii teribile. Iar eu îl pocnesc cu tocul cizmei peste ochi! Pasămite, n-are rost să umbli fleaura când nu te-a chemat nimeni!
Se mai poate întâmpla şi altfel. Îi ofer musafirului o ceaşcă de ceai. Musafirul acceptă, se aşază la masă, bea ceai şi povesteşte ceva. Eu mă prefac că-l ascult cu mare interes, încuviinţez din cap, o ţin numai într-un "ah", fac ochii mari de mirare şi râd.
Musafirul, măgulit de atenţia mea, îşi dă drumul tot mai mult la gură.
Calm, eu îmi umplu ceaşca cu apă clocotită şi i-o arunc musafirului drept în bot.
Musafirul sare ca ars şi-şi duce mâna la faţă. Iar eu îi spun: "Nu mai am virtute. Cară-te!" Şi-i fac vânt musafirului." (Daniil Harms, "Mi se spune capucin", [Când văd un om îmi vine să-i trag una...])