miercuri, 4 aprilie 2012

The Century of the Self

The Century of the Self One: Happiness Machines
The Century of the Self Two: The Engineering of Consent
The Century of the Self Three: There is a Policeman Inside All Our Heads, He Must Be Destroyed
The Century of the Self Four: Eight People Sipping Wine in Kettering

O serie foarte interesantă produsă de BBC care aruncă puţină lumină peste modul în care societatea consumeristă în care trăim a fost construită şi principiile pe care se bazează, principii care-şi au rădăcinile în descoperirile lui Freud cu privire la forţele inconştientului uman. Se creează, cel puţin în capul meu, o legătură între lucrurile prezentate aici şi ceea ce spune Desmond Morris în "Maimuţa goală" despre resorturile primare, ancestrale ce guvernează specia autointitulată homo sapiens. Puternicul instinct de grup, care dizolvă individualităţile într-o masă supusă faţă de o forţă superioară, general acceptată de grup, face posibilă manipularea în masă şi învestirea în funcţia de lider absolut a unor obiecte, principii mai mult sau mai puţin abstracte. Consumerismul funcţionează pe baza aceloraşi mecanisme intrinseci ale fiinţei umane pe care funcţionează şi religia şi se sprijină pe aceeaşi nevoie ancestrală a omului moştenită de la primate de a se supune unei forţe atotputernice, supunere ce generează şi coeziunea indivizilor în cadrul grupului, satisfăcând astfel şi nevoia de apartenenţă socială.
În 1930 Sigmund Freud a scris o carte, "Das Unbehagen in der Kultur" (Disconfortul/Nemulţumirea în cultură/civilizaţie), în care afirmă că civilizaţia nu reprezintă progresul omenirii, ci un sistem prin care forţele primare, iraţionale ale inconştientului sunt ţinute sub control; pe măsură ce se dezlvoltă civilizaţia, individul nu devine implicit mai liber, pentru că libertatea de expresie e periculoasă şi ea trebuie ţinută sub control pentru o societate care să funcţioneze. Cu toate astea, nevoia de individualizare există, astfel că se dezvoltă permanent mecanisme care produc iluzia unei expresii a egoului, iluzia unei dinamici active a acestuia, când în realitate el este adormit sistematic; la fel ca în orice religie, şi în societatea modernă, sprijinită pe ştiinţă şi tehnologie, eul, egoul trebuie să fie dizolvat.

3 comentarii:

  1. ...eu nu cred ca cineva vrea sa te controleze ca sa nu te poti exprima si mi se pare ca ne dam prea multa importanta gandind asa. Bernays la fel ca toata lumea vroia sa faca bani; nu sa opreasca razboiul sau sa controleze lumea..si odata inceput mecanismul asta...produsele si banii trebuie sa curga

    RăspundețiȘtergere
  2. Nici eu nu am zis "cineva"; se întâmplă mai degrabă la nivel de specie. Adică nişte "băieţi" înţeleg la un moment dat nevoia noastră (a majorităţii oamenilor) de a ne supune unei forţe superioare; ceea ce trebuie înţeles e că masele nu au IQ şi atunci e dezirabil pentru cineva care doreşte să manipuleze (poţi fi chiar tu ăla, nu afirm că e vorba de un grup restrâns, ermetic, elitist) să găsească mijloace prin care să dizolve individualităţile într-o masă de oameni. De aceea am şi zis în comentariul de la început că rolul "liderului absolut" poate fi şi un obiect ("produsele şi banii", cum spui tu) sau o forţă abstractă, "cineva" acela nu e neapărat un individ.

    RăspundețiȘtergere
  3. argumentul meu este că eu aș conspira,și o voi face probabil, dacă voi avea ocazia :)

    RăspundețiȘtergere