"Un adolescent japonez s-a dus la un maestru în arte marţiale, mare specialist în mânuirea sabiei, şi l-a întrebat cât timp i-ar trebui pentru a învăţa acest meşteşug.
- Zece ani, i-a răspuns maestrul.
- Zece ani! Dar e prea mult! Mult prea mult! N-o să am niciodată răbdare să aştept atâta!
- Atunci, douăzeci de ani, i-a spus maestrul."
"Pe vremea când Buddha îşi răspândea învăţătura, în nordul Indiei, intelectuali şi liberi cugetători veneau în număr mare să-l asculte şi să-i pună învăţătura în practică.
Printre discipoli erau şi unii mai grei de cap, lipsiţi de ceea ce se cheamă inteligenţă speculativă, incapabili de efort intelectual, însă dornici să cunoască trezirea. Unul dintre aceştia, pe nume Suddhipanthaka, se plângea că nu pricepe nimic din învăţătura maestrului. Buddha l-a sfătuit să măture cu grijă pe jos şi să cureţe sandalele. Iar omul a ajuns, în felul acesta, la trezirea mult râvnită."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu